Paharu-i gol pe jumătate, tu însă, ţine minte
Una e cupa şi, alta e, paharul în adâncimea lui,
E doar un punct de întâlnire între magice cuvinte
Cei ce mai puteţi, salvaţi lumea din calea răului.
Şi-o teamă ca de moarte au toţi cei cocoţaţi
Să nu se surpe vârful, să cadă din înaltul
muntelui, pe care ştim cu toţii, astăzi sunt aflaţi
Şi pentru care s-ar ucide, unul pe celălaltul.
Norocul, deja ştim,este marele absent al lumii
Din promenada ce peste puţin toţi o vom vedea,
Salvaţi lumea de rele şi, de venirea ciumii
Salvaţi-vă şi voi în urmă de, se va mai putea.
Voi scribi, meniţi a lăsa urme-n nemurire
Prin harul vostru tainic însufleţiţi eternitatea,
Acoperiţi pe cap şi sfinţi în devenire
Vă crească aripi sfinte creând posteritatea.
Şi cei ce vor rămâne vor face ei zidirea
Unei alte lumi, umilă sau, poate chiar mai bună,
De îşi vor da efortul şi îndrepta privirea
Aflând abia atunci, ce-i strângerea de mână...
De eşti născut in Rac, de zodie vorbesc,
Eşti Mama Lumii Tu, de-aceea, Te Iubesc!...
florentina crăciun fabyola
ianuarie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu